Pasul 4. Descrieți ce sentimente v-a provocat solicitarea partenerului, ce nevoi sunt legate de aceste sentimente și ce intenționați să faceți în această privință

Dacă cererea partenerului vă provoacă emoții negative, povestiți-i despre aceasta și explicați-i cu ce nevoi importante sunt legate aceste sentimente.

Exemplu: „Când mă gândesc să renunț la călătorie, așa cum ai sugerat, simt tristețe și furie. Tristețea este legată de faptul că renunțarea la călătorie se echivalează cu pierderea unei oportunități importantă pentru mine. Furia este legată de faptul că decizia de a anula călătoria a fost luată unilateral de tine, iar pentru mine este important să luăm astfel de decizii împreună.”

Regula 1. Exprimați-vă clar intențiile.

După ce v-ați exprimat sentimentele și nevoile, comunicați-i clar partenerului dumneavoastră dacă intenționați să îndepliniți cererea lui. Nu trebuie să fiți la 100% sigur de ceea ce doriți să faceți în legătură cu solicitarea primită; trebuie doar să comunicați sincer ceea ce simțiți în acest moment. Astfel:

• Dacă sunteți complet sigur că veți îndeplini cererea, spuneți ferm: „Da, voi face ceea ce mi-ai cerut.”
• Dacă nu intenționați să îndepliniți solicitarea și nu vedeți nicio posibilitate de a vă schimba părerea în viitor, spuneți clar: „Nu, nu voi face acest lucru.”
• Dacă nu sunteți încă sigură ce doriți să faceți și considerați că decizia dumneavoastră ar putea să se schimbe în viitor, spuneți partenerului despre această incertitudine: „Încă nu știu dacă vreau să îndeplinesc cererea ta sau nu. Am nevoie de puțin timp să mă gândesc.”

Regula 2. La exprimarea refuzului folosiți o formulare potrivită.

La fel ca și în formularea unei cereri, este important să alegeți o modalitate de exprimare a refuzului potrivită circumstanțelor. Iată două modalități diferite de a exprima un refuz:

1. Formula „nu + scuze + explicație”

Exemplu:

• „Ai vrea să vizionăm acest film împreună seara?” 
• „Nu, îmi pare rău, dar am decis deja că voi citi noua carte despre care ți-am povestit mai devreme.” 

Această metodă este adecvată pentru refuzarea invitațiilor. Cu toate acestea, ocazional ea poate fi folosită și pentru refuzarea unor rugăminți mai puțin importante.

Dacă abilitatea dumneavoastră de a refuza justificat nu este încă bine dezvoltată și deseori faceți compromisuri inacceptabile pentru că vă este greu să spuneți „nu” din cauza emoțiilor negative puternice, încercați să luați o pauză înainte de a refuza. Spuneți celeilalte persoane că aveți nevoie de timp pentru a reflecta asupra răspunsului și că veți comunica decizia dumneavoastră mai târziu. Încercați să specificați clar momentul în care veți oferi răspunsul, de exemplu: „Îți voi răspunde mâine dimineață…” Amintiți-vă că aveți dreptul deplin de a spune „nu” la invitații neatractive și că este chiar responsabilitatea dumneavoastră să faceți acest lucru. Dacă aveți intenții serioase în privința menținerii unei relații bune cu cealaltă persoană, atunci atât pentru dumneavoastră, cât și pentru ea, este important să vă îngrijiți de interesele proprii și să nu faceți compromisuri inacceptabile.

2. Formula „nu + explicație + regret + propunerea unei soluții alternative sau a compensării”

Această formulare este recomandată pentru exprimarea refuzului la majoritatea rugăminților și în toate cazurile în care nu puteți îndeplini fără rezerve ultimatumul partenerului dumneavoastră. Exemplu: 

• „Am nevoie să mă întâlnești după consult la clinică la ora 17.”
• „Îmi pare rău, dar nu pot. Săptămâna aceasta deja m-am cerut de două ori să plec de la serviciu mai devreme. Mâine pot să mă eliberez doar la 17:30. Hai să găsim o altă soluție. Poate poți să mă aștepți un timp în lobby-ul clinicii sau să iei un taxi până acasă?”

Regula 3. Nu vă grăbiți să faceți compromisuri prea mari. Căutați mai întâi soluții alternative.

Dacă nu puteți accepta o invitație sau o cerere a partenerei dumneavoastră fără a face un compromis prea mare și, în același timp, nu doriți sau nu puteți să refuzați, propuneți-i să căutați o soluție alternativă care va satisface atât nevoile dumneavoastră, cât și nevoile partenerei dumneavoastră. Pentru a găsi o astfel de soluție alternativă:

1. Mai întâi, spuneți clar partenerei ce nu puteți sau nu doriți să sacrificați sub nicio formă, iar apoi specificați domeniile în care sunteți flexibil și deschis pentru negociere și cedare.
2. Întrebați-o pe partenera dumneavoastră ce ea nu poate sacrifica din partea sa și în ce arii este dispusă să facă concesii.
3. Ținând cont de informații mai clare referitoare la pozițiile dumneavoastră reale încercați împreună să găsiți o nouă soluție care să satisfacă atât nevoile dumneavoastră, cât și pe cele ale partenerei.

Din păcate, nu toate probleme au soluții plăcute, ideale și creative. Din acest motiv, fiți pregătiți că în ciuda unui efort serios de a găsi o soluție alternativă, veți găsi doar soluții imperfecte care vor necesita concesii din partea dumneavoastră sau a partenerului dumneavoastră. Dacă soluția satisface nevoile dumneavoastră doar în proporție de 70-80% și nicio altă soluție nu pare posibilă în acest moment, poate fi corect și matur s-o acceptați.

Exemplu:

• Partenerul: „Sunt complet sigur că vreau să petrec mai mult timp cu tine și nu vreau să renunț la asta. Totuși, sunt deschis la diferite modalități de organiza timpul nostru împreună. De exemplu, putem petrece ceva timp împreună în fiecare seară sau putem petrece mai mult timp împreună în weekend.”
• Partenera: „Pentru mine este foarte important să termin lucrarea de licență și să mă pregătesc pentru susținerea ei la sfârșitul anului. După serviciu sunt de obicei prea obosită pentru a mă ocupa de acest lucru, așa că este foarte important pentru mine să pot lucra la teză în weekend. Pe de altă parte, cred că am putea să ne acordăm mai mult timp unul altuia, cel puțin trei seri în timpul zilelor de lucru. Este potrivit pentru tine?”

Regula 4. Atunci când răspundeți cu un refuz, nu cereți partenerului dumneavoastră să rămână calm sau să-și păstreze buna dispoziție.

În multe cazuri, refuzul va întrista sau va enerva partenerul dumneavoastră. Nu încercați să-l convingeți sau să-l forțați să se simtă mai bine, deoarece acest lucru nu funcționează și îi poate face mai mult rău. În schimb, încercați să manifestați toate elementele celor 5A față de sentimentele sale:

1. Spuneți partenerului că ați observat emoțiile sale negative: „Văd că refuzul meu te-a supărat. Ești tristă.”
2. Spuneți-i că considerați emoțiile sale negative logice și justificate: „În locul tău, aș simți exact același lucru.”
3. Arătați aprecierea, spunându-i partenerului că apreciați grija sa de sine, care este legată de supărarea sa: „De fapt, apreciez foarte mult faptul că încerci să ai grijă de tine și de relația noastră. Văd că tocmai de aceea ești atât de supărată.”
4. Acordați partenerului permisiunea, adică nu-l împiedicați să exprime tot ce dorește să vă spună în legătură cu refuzul dumneavoastră, nu-i cereți să se calmeze sau să-și schimbe sentimentele.
5. Manifestați afecțiune, întrebându-l pe partener ce puteți face chiar acum pentru a-l ajuta să se simtă mai bine: „Vrei să stau cu tine sau să plec și să te las sa stai puțin singură în cameră?” Nu încercați să atingeți, să îmbrățișați sau să mângâiați persoana supărată dacă aceasta nu v-a cerut așa ceva și pare furioasă. Dacă vi se pare că cealaltă persoană dorește să fie îmbrățișată, întrebați-o direct: „Pot să te îmbrățișez acum?” „Vrei să te îmbrățișez?”

Reacția la refuz

Dacă ați fost în rolul persoanei care a adus o plângere în discuție și partenerul a răspuns „nu” la solicitarea dumneavoastră, fiți atenți la modul în care reacționați la refuzul lui. Adesea, prin intermediul refuzului, ceilalți oameni verifică intuitiv cât de sinceră este intenția noastră de a construi o relație de egalitate cu ei. Acest lucru se întâmplă aproximativ după următorul scenariu:

• Vă adresați celeilalte persoane cu o invitație sau o rugăminte nu foarte serioasă;
• Ea refuză;
• Dumneavoastră reacționați foarte calm la refuzul său, arătându-i astfel că în relația cu dumneavoastră este sigur pentru ea să se îngrijească de propriile nevoi și că nu o considerați „îndatorată” față de dumneavoastră;
• Văzând reacția dumneavoastră calmă la refuz, cealaltă persoană se convinge că nu aveți pretenții de dominare și își schimbă decizia. „De fapt… știi ce? M-am răzgândit! O să mă uit totuși la acest film cu tine.”

În cazul în care v-ați adresat celeilalte persoane cu o solicitare serioasă, dar aceasta totuși a refuzat să o îndeplinească, este absolut normal să simțiți și să exprimați supărare, tristețe și, într-o măsură mai mică, furie. Refuzurile de a îndeplini solicitările importante și justificate sunt o parte integrantă a relațiilor normale adulte. Uneori, pentru a avea grijă de propriile nevoi, alți oameni nu au altă opțiune decât să vă refuze. Când se întâmplă acest lucru:

1. În primul rând, recunoașteți importanța pierderii și durerea dezamăgirii și a singurătății temporare pe care o simțiți. În viață, nu puteți obține întotdeauna ceea ce doriți, chiar și de la cea mai apropiată persoană, și acest lucru este dureros.
2. După aceasta, restabiliți relațiile bune cu partenerul, deoarece tot ceea ce primiți de la el este mult mai important decât ceea ce v-a refuzat.
3. Felicitați-vă pentru că ați atins un nivel suficient de maturitate emoțională pentru a reacționa adecvat la astfel de situații inevitabile, normale și în cele din urmă benefice și pentru dumneavoastră. Refuzul partenerei înseamnă că el a decis să aibă grijă de nevoile lui importante ceea ce este util și pentru dumneavoastră.

Răspunsul la un acord

Atunci când primiți acordul, spuneți-i sincer partenerului că sunteți recunoscătoare pentru acest răspuns.Modul în care răspundeți atunci când partenerul acceptă o invitație, o rugăminte sau chiar un ultimatum poate influența percepția acestuia despre autenticitatea intențiilor dumneavoastră de a construi o relație de egalitate. Dacă răspundeți cu recunoștință sinceră și deschisă – de exemplu, folosind cuvinte precum „mulțumesc”, „apreciez” sau „sunt foarte recunoscătoare” – cealaltă persoană poate ajunge la concluzia că simțiți cu adevărat recunoștința și că nu considerați că ar fi fost obligată să se conformeze dorințelor dumneavoastră. Pe de altă parte, dacă acceptați acordul său ca ceva de la sine înțeles și nu exprimați niciun fel de recunoștință, partenerul dumneavoastră poate trage concluzia că, de fapt, ați abordat situația dintr-o poziție de dominare și doar ați pretins că țineți cont de interesele lui.

Un alt beneficiu important al exprimării recunoștinței este că aceasta poate fi factorul cel mai important în menținerea motivației partenerului de a schimba ceva. Multe cupluri ajung la terapie de familie după ani de conflicte. Dacă până acum partenerul a ignorat nevoile dumneavoastră timp îndelungat, este posibil să vă temeți că, lăudându-l acum pentru un singur episod de un comportament bun, îi veți crea impresia că i-ați iertat totul. Poate că nici măcar nu ați reușit să discutați despre cea mai mare nemulțumire, iar el deja crede că și-a răscumpărat toate greșelile. În mod similar, uitându-vă înapoi la anii de viață comună plini de certuri, s-ar putea să simțiți că gesturile de grijă din partea partenerei sunt „prea puțin și prea târziu”. În ambele situații, este posibil să aveți o dorință puternică de a ignora eforturile celeilalte persoane de a îmbunătăți lucrurile. Totuși, dacă intenționați să rămâneți în relație cu această persoană, trebuie să vă dezvoltați capacitatea de a vă liniști suficient pentru a putea apoi să-i exprimați recunoștință sinceră chiar și pentru lucrurile mărunte și astfel să îi mențineți motivația să continue schimbarea.